~Little angels~

“Children of war ”

 
By Gideon Levy

EN – 2.09.2007tears.jpg

“”Again children. Five children killed in Gaza in eight days. The public indifference to their killing – the last three, for example, were accorded only a short item on the margins of page 11 in Yedioth Ahronoth, a sickening matter in itself – cannot blur the fact that the IDF is waging a war against children. A year ago, a fifth of those killed in the “Summer Rain” operation in Gaza were children; during the past two weeks, they comprised a quarter of the 21 killed. If, heaven forbid, children are hurt in Sderot, we will have to remember this before we begin raising hell.The IDF explains that the Palestinians make a practice of sending children to collect the Qassam launchers. However, in this case, the children killed were not collecting launchers. The first two were killed while collecting carob fruit and the next three – according to the IDF’s own investigation – were playing tag. But even if we accept the IDF’s claim that there is a general trend of sending children to collect launchers (which has not been proven), that should have brought about an immediate halt to firing at launcher collectors.But the IDF does not care whether its victims are liable to be children. The fact is that it shoots at figures it considers suspicious, with full knowledge – according to its own contention – that they are liable to be children. Therefore, an IDF that fires at launcher collectors is an army that kills children, without any intention of preventing this. This then is not a series of unfortunate mistakes, as it is being portrayed, but rather reflects the army’s contempt for the lives of Palestinian children and its terrifying indifference to their fate.
A society that holds ethical considerations in high regard would at least ask itself: Is it permissible to shoot at anyone who is approaching the launchers, even if we know that some of these people may be small children, lacking in judgment, and thus not punishable? Or are we lifting all restraints on our war operations? Even if we accept the IDF’s claims that its sophisticated vision devices do not enable them to distinguish between a 10-year-old boy and an adult, the IDF cannot evade its responsibility for this criminal action. Even if we assumed a completely distorted assumption that anyone who goes near the launchers is subject to death, the fact that children are involved should have changed the rules. Add to this the fact that the firing at launcher collectors has halted the Qassams, or even reduce their number, and you arrive at another chilling conclusion: The IDF shoots at children to wreak vengeance and punish.No child in Sderot is more secure as a result of this killing. On the contrary.Anyone who takes an honest look at the progression of events during the past two months will discover that the Qassams have a context: They are almost always fired after an IDF assassination operation, and there have been many of these. The question of who started it is not a childish question in this context. The IDF has returned to liquidations, and in a big way. And in their wake there has been an increase in Qassam firings.That is the truth, and they are hiding it from us. When Gabi Ashkenazi and Ehud Barak assumed their positions, the reins were loosened. If Barak were a representative of the political right, perhaps a public outcry would have already been sounded against the IDF’s wild actions in Gaza. But everything is permitted to Barak, and even the fact that the victims are children does not matter – not to him and not to the Israeli public.Yes, the children of Gaza gather around the Qassams. It is practically the only diversion they have in their lives. It is their amusement park. Those who arrogantly preach to their parents “to watch over them” have never visited Beit Hanoun. There is nothing there, except for the filthy alleys and meager homes. Even if it is true that those launching the Qassams are taking advantage of these miserable children (which has yet to be proven), this should not shape our moral portrait. Yes, it is permissible to exercise restraint and caution. Yes, it is not always necessary to respond, especially when the response ends up killing children.The way to stop the firing of Qassams is not through indiscriminate killing. Every launcher can be replaced. The start of the school year bodes ill, for us and for them. Anyone who truly seeks to stop the firing of Qassams should reach a cease-fire agreement with the current government in Gaza. That is the only way and it is possible. The liquidations, the shelling and the killing of children will work in exactly the opposite direction of what is intended. In the meantime, look what is happening to us and to our army. “”” [source: http://www.haaretz.com/hasen/spages/899694.html ]

~~~

[RO]

Copiii războiului (de Gideon Levy)

“””

Din nou copii.Cinci copii ucişi în Gaza în opt zile.Indiferenţa publică manifestată faţă de uciderea lor – ultimilor trei, de exemplu, li s-au acordat doar câteva rânduri pe o coloană în pagina a 11-a din Yedioth Ahronoth- nu poate estompa faptul că Forţele de Apărare israeliene duc un război împotriva copiilor. Acum un an, o cincime din cei ucişi în operaţiunea “Ploaie de vară” din Gaza au fost copii; în ultimele două săptămâni au ajuns la un sfert din cei 21 ucişi. Forţele de Apărare israeliene dau explicaţia acestor lucruri prin faptul că palestinienii practică trimiterea copiilor la colectarea lansatoarelor Qassam. Cu toate acestea, în cazul de faţă, copiii ucişi nu adunau lansatoare. Primii doi au fost ucişi culegând fructe iar următorii trei – conform investigaţiilor armatei- în timp ce se jucau “de-a v-aţi ascunselea”. Însă chiar dacă acceptăm pretenţia armatei că există un trend general de a trimite copiii să adune lansatoare (ceea ce nu a fost dovedit), atunci aceasta ar fi trebuit să ducă la o imediată încetare a focului asupra “culegătorilor” de lansatoare.Dar armatei nu-i pasă de faptul că victimele sale sunt copii. Adevărul este că ei trag asupra figurilor considerate suspecte, cu bună ştiinţa – după cum se recunoaşte – chiar dacă aceştia sunt copii. Astfel, o armată care trage asupra “culegătorilor” de lansatoare, este o armată care ucide copii, fară nici cea mai mică intenţie de a preveni acest lucru. Prin urmare, aceasta nu este doar o serie de erori nefericite, cum a fost descrisă, ci reflectă mai degrabă lipsa de respect a armatei pentru viaţa copiilor palestinieni şi infiorătoarea indiferenţă faţă de soarta lor.O societate care pune pe prim plan valorile sale etice ar trebui măcar să se întrebe: este de acceptat sa împuşti pe oricine se apropie de lansatoare, chiar dacă ar putea fi vorba de copii mici, lipsiţi de raţiune, deci de nepedepsit ? Sau ridicăm toate restricţiile când e vorba de operaţiuni de război ? Chiar dacă acceptăm pretenţia armatei că dispozitivele lor sofisticate de vedere nu permit distincţia între un băieţel de 10 ani şi un adult, aceasta nu-i degrevează de responsabilitatea acestor acţiuni criminale. Chiar dacă ne asumăm ipoteza că oricine se apropie de lansatoare este pasibil de a fi ucis, faptul că există şi copii implicaţi ar fi trebuit să schimbe regula. Adaugăm la aceasta faptul că a trage asupra “culegătorilor” de lansatoare nu a oprit tragerile cu rachete Qassam, nici măcar nu le-a redus numărul şi ajungem la o altă concluzie înspăimântătoare: armata trage în copii pentru a pedepsi şi a se răzbuna.Nici un copil din Sderot nu este mai în siguranţă ca rezultat al acestor crime. Dimpotrivă.Oricine priveşte obiectiv la desfăşurarea evenimentelor din ultimele două luni va descoperi că rachetele Qassam apar într-un context: sunt aproape întotdeauna trase după o operaţiune criminală a armatei, şi au fost multe de acest fel.Întrebarea “cine a început ?” nu mai este una copilărească în acest context. Armata a trecut la lichidări, si aceasta în stil mare. Iar mişcarile lor au determinat creşterea numărului tragerilor cu Qassam.Acesta este adevărul pe care ei ni-l ascund. Când Gabi Ashkenazi şi Ehud Barak şi-au ocupat poziţiile, zarurile erau aruncate.Dacă Barak ar fi fost un reprezentant al stângii politice, poate dezaprobarea publicului ar fi răsunat împotriva acţiunilor armatei din Gaza. Însă totul îi este permis lui Barak, nici macar faptul că victimele sunt copii nu are importanţă, nici pentru el, nici pentru opinia publică israeliană.Da, copiii din Gaza cresc pe lânga lansatoarele Qassam. Este practic singura distracţie pe care o au în viaţă. Este parcul lor de distracţii. Aceia care ţin predici şi dau părinţilor acestora indicaţii despre cum să-i supravegheze, n-au fost niciodată în Beit Hanoun. Nu există nimic altceva acolo decât străduţe insalubre şi case mizere.Chiar dacă ar fi adevărat că cei care lansează Qassam profită de inocenţa acestor copii nefericiţi (ceea ce încă n-a fost dovedit) aceasta n-ar trebui să ne definească portretul moral. Da, este permis să acţionezi cu disciplină şi precauţie. Da, nu este întotdeauna necesar să răspunzi violent, mai ales atunci când răspunsul presupune uciderea copiilor.Calea către oprirea tragerilor cu Qassam nu trece prin uciderea fără discriminare. Orice lansator poate fi înlocuit cu altul. Începutul anului şcolar se prefigurează prost, atât pentru ei,cât şi pentru noi. Oricine caută cu adevărat să se înceteze lansarea rachetelor Qassam ar trebui să ajungă la un acord de încetare a focului cu actualul guvern de la Gaza. Aceasta este singura cale corectă şi este posibilă. Lichidările, bombardamentele şi uciderea copiilor duc exact în direcţia opusă celei intenţionate. Între timp, priviţi ce ni se întâmplă nouă şi armatei noastre. “””

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: