” Palestinians live in horror of losing their homes ” (by Patrick Moser)

[EN]

“”” Salim Hamed Jaber, 85, shook his head angrily as he recounted how an Israeli soldier drove up to his impoverished household in the occupied West Bank to deliver a demolition order.

“Living under the occupation is like having a piece of glass in your throat,” said Jaber.

According to the UN Office for Coordination of Humanitarian Affairs (OCHA), “more than 3,000 Palestinian-owned structures in the West Bank have pending demolition orders, which can be immediately executed without prior warning”.

Most of the orders were issued because there were no construction permits, which Israeli authorities only seldom grant to Palestinians, the UN agency said, adding that in some cases entire communities could be displaced.

“This is occupation, this is injustice,” said Jaber.

And he cannot understand why anyone would want to demolish his home — a four-room brick and corrugated iron shack in the dusty, sun-baked village of Al-Aqaba.

Villagers say Israeli troops have told them they need the area for military training, because the landscape resembles southern Lebanon, where Israel fought a 34-day war against the Shiite Hezbollah militant group in 2006.

Al-Aqaba, population 300, is one of several West Bank communities that could be wiped off the map if the demolition orders are carried out.

Villagers and UN officials say 35 of the 45 structures in town are under demolition orders, including the kindergarten, the school and the clinic — which were all built with foreign aid — as well as the mosque.

Foreign donors, which include Britain, Belgium, Germany, Japan, Norway and the United States, have become key allies in the village’s battle to survive.

UN officials say the small village received a total of 819,000 dollars in international aid since 1999.

“Some donors say that if the demolition goes ahead, they would rebuild,” said Mayor Sami Sadr.

His office is a bench set in the shade of a carob tree. A sign proclaims: “Village Council. Welcome to Al-Aqaba.”

“Donors see that the people of Al-Aqaba have the right to be here,” said the mayor.

Having lost an appeal to the Israeli High Court, Sadr now plans to travel to Washington next month to take his case to the US Congress.

At least nine more communities throughout the West Bank are also at risk of being almost entirely displaced because of demolition orders, OCHA said in a report published on Tuesday.

The threatened buildings are located in so-called Area C, which makes up more than 60 percent of the West Bank, is home to 70,000 of the 2.3 million West Bank Palestinians and is under full Israeli control.

More than 94 percent of applications for building permits in Area C submitted by Palestinians between January 2000 and September 2007 were denied, according to official data.

“The denial of permits for Palestinians on such a large scale raises the fear that there is a specific policy by the authorities to encourage a ’silent transfer’ of the Palestinian population from Area C,” the Israeli Peace Now human rights group said in a recent report.

In the first quarter of 2008, Israeli authorities demolished 124 structures as compared with 107 for the whole of 2007, leading to the displacement of 435 Palestinians, 135 of them children, OCHA said.

“Children are frequently disproportionately affected by the demolition of their homes and the subsequent displacement of their families,” the study said.

At the small aid-financed kindergarten in Al-Aqaba, the sound of children’s laughter fills the air. But even the little ones worry, said Sadr. “They ask their teacher: ’When are they coming to demolish our homes?’”

The 58-year-old mayor said he was severely wounded by bullets fired during an Israeli military exercise when he was working in his family fields at the age of 16.

He has been wheelchair-bound ever since, but said he is determined he and his village will stay. “We will continue building. We have no alternative. It is our land.” “””

~~~

[RO – traducere adaptata]

“”” Salim Hamed Jaber, 85 de ani, dă din cap supărat în timp ce povesteşte cum un soldat israelian a condus până la gospodăria lui sărăcită din Cisiordania pentru a-i da ordinul de demolare.

„A trăi sub ocupare este ca şi cum ai avea un ciob de sticlă în gât”, spune Jaber.

Conform Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Problemelor Umanitare (OCHA), „mai mult de 3000 dintre structurile deţinute de palestinienii din Cisiordania au în curs ordine de demolare, care pot fi executate fără nici un preaviz”.

Majoritatea ordinelor au fost eliberate deoarece nu existau permise de construcţie, pe care autorităţile israeliene rar le acordă palestinienilor, a precizat agenţia Naţiunilor Unite, adăugând că în unele cazuri ar putea fi mutate comunităţi întregi.

„ Asta este invadare, asta este nedreptate”, spune Jaber.

Şi nu poate înţelege de ce ar vrea cineva să-i demoleze casa, o colibă cu patru camere, din cărămidă şi tablă ondulată, din prăfuitul sat şi ars de soare, Al-Aqaba.

Sătenii povestesc cum trupele israeliene le-au zis că au nevoie de acea zonă pentru antrenamente militare, deoarece terenul se aseamănă cu sudul Libanului, unde Israel a dus un război de 34 de zile împotriva grupului militant Hezballah în 2006.

Al-Aqaba, cu o populaţie de 300 de locuitori, este una dintre numeroasele comunităţi din Cisiordania care ar putea fi şterse de pe hartă dacă ordinele de demolare vor fi duse până la capăt.

Sătenii şi oficialii Naţiunilor Unite spun că 35 din cele 45 de structuri care există în sat au ordin de demolare, inclusiv grădiniţa, şcoala şi clinica – toate fiind construite cu ajutoare străine – precum şi moscheea.

Donatorii străini, printre care Marea Britanie, Belgia, Germania, Japonia, Norvegia şi Statele Unite, au devenit aliaţii cheie ai satului în lupta pentru supravieţuire.

Oficialii Naţiunilor Unite spun că micul sat a primit ajutoare străine în total de 815.000 de dolari începând din 1999.

„Unii donatori spun că dacă procedurile de demolare vor începe, ei vor reconstrui”, spune primarul Sami Sadr.

Biroul lui este o bancă sub umbra unui copac roşcov. Un semn anunţă: „Consiliul sătesc. Bine aţi venit în Al-Aqaba.”

„Donatorii văd că oamenii din Al-Aqaba au dreptul de a se afla aici”, spune primarul.

Pierzând un apel la Curtea Supremă israeliană, Sadr planifică acum să călătorească la Washington luna viitoare pentru a-şi prezenta cazul Congresului american.

Cel puţin încă 9 comunităţi de-a lungul întregii Cisiordanii sunt în pericol de a fi aproape în întregime mutate din cauza ordinelor de demolare, a specificat OCHA într-un raport publicat marţi.

Clădirile ameninţate sunt situate în aşa-zisa Zonă C, care include mai mult de 60% din Cisiordania, şi este cămin pentru 70.000 din cele 2,3 milioane de palestinieni cisiordeni şi se află sub control israelian absolut.

Mai mult de 94% dintre formularele pentru permisele de construcţie din Zona C, depuse de palestiniei între ianuarie 2000 şi septembrie 2007 au fost refuzate, conform datelor oficiale.

„Refuzul permiselor pentru palestinieni la o scară atât de mare ridică temerea că este o anumită politică a autorităţilor pentru a încuraja „transferul silenţios” al palestinienilor din Zona C”, a precizat grupul israelian pentru drepturile omului Peace Now într-un raport recent.

În primele patru luni ale anului 2008, autorităţile israeliene au demolat 124 de structuri în comparaţie cu cele 107 de pe parcursul întregului an 2007, ducând la deplasarea a 435 de palestiniei, dintre care 135 copii, precizează OCHA.

„Copiii sunt frecvent afectaţi disproporţionat de demolarea caselor lor şi de ulterioara deplasare a familiilor lor”, mai precizează studiul.

În mica grădiniţă din Al-Aqaba, finanţată de ajutoare, sunetul râsetelor de copii umple aerul. Dar până şi cei mici îşi fac griji, spune Sadr. „Îşi întreabă profesoara: ‚Când vor veni să ne darâme casele?’”

Primarul în vârstă de 58 de ani povesteşte cum a fost grav rănit de gloanţele trase în timpul unui exerciţiu militar israelian când lucra pe câmpul familiei sale pe când avea 16 ani.

De atunci este ţintuit într-un scaun cu rotile, dar spune că este convins că el şi satul său vor rămâne. „Vom continua să construim. Nu avem altă alternativă. Este pământul nostru”. “””

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: